Scurta istorie a vinului in Romania

     În aceasta zona, producerea vinului este o ocupatie ce dateaza din secolul 7 î.e.n., getodacii locuitorii străvechi ai pământurilor de la Dunăre, Marea Neagră şi Carpaţi, preţuiau vinul în mod deosebit, iar viţa de vie era una din cele mai de seama bogăţii ale lor. Ei obişnuiau să bea vinul turnat în coarne de bou, în ulcică sau chiar în tigve. Pe vremea marelui rege Burebista, întemeietorul primului stat centralizat dac, vinul devenise o mare pasiune a dacilor, încât regele, sfătuit de marele preot Deceneu, a luat măsura dezrădăcinării viţei de vie. Acţiunea lui a fost determinată se pare şi din cauza interesului pe care-l arătau pentru vin popoarele vecine Daciei şi care făceau dese incursiuni aici.

    Cu toate măsurile pe care le-ar fi luat Burebista şi Deceneu, se ştie cu siguranţă că, la venirea romanilor în Dacia, cultivarea viţei de vie se practica pe suprafeţe întinse de teren.Dupa ce Dacia a fost cucerita de catre romani (în anul 106), pe monezile batute în noua provincie era reprezentata o femeie careia doi copii îi ofereau struguri, ca simbol al principalei bogatii a tarii. Romanii au adus în Dacia noi sortimente de viţă de vie, au introdus noi procedee de tăiere şi practici de vinificaţie. Ulterior,de-a lungul secolelor, viţa de vie a continuat să prezinte un mare interes şi o preocupare de bază a băştinaşilor. Cultivarea ei nu a încetat nici o clipă, nici în perioada migraţiei popoarelor, nici în secolele de ocupaţie turcească a ţărilor române

     În timpuri mai recente, evolutia industriei vinului din România a fost influentata de catre patru momente importante din istoria tarii: strânsele legaturi cu Franta de-a lungul secolului 19, strânsele legaturi cu Germania si Austria din perioada interbelica, instaurarea comunismului în 1948 si liberalizarea economica de dupa 1989.

     România a întretinut strânse legaturi cu Franta de-a lungul secolul 19: cultura franceza, educatia si ingineria erau foarte apreciate, iar franceza era limba uzuala pentru cei educati. În momentul în care filoxera a lovit podgoriile românesti, era normal ca viticultorii de aici sa ceara asistenta tehnica si ajutor practic colegilor lor francezi. Ca rezultat, marea majoritate a viilor plantate post-filoxera au fost de provenienta franceza, cum ar fi: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay ori Sauvignon Blanc. De aceea varietatile respective sunt cultivate în România de mult mai mult timp ca în restul tarilor din estul Europei.

     In perioada interbelica o consecinta a schimbarii de orientare, în favoarea Germaniei si Austriei, a fost introducerea pe piata româneasca a spritului: vin ce se bea acompaniat de apa minerala. Si astazi, în România, spritul este un mod foarte popular de a bea vinul, de aici rezultând si preferinta consumatorilor (dar si a producatorilor) români pentru vinurile albe seci, din moment ce acestea dau cel mai bun sprit.

     În timpul perioadei comuniste au fost dezvoltate trei genuri de societati producatoare de vin: statiunile de cercetari viticole, intreprinderi de stat pentru industrializarea vinului si cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de intreprinderile de stat.

     Liberalizarea economiei românesti, de dupa 1989, nu a afectat societatile de cercetare din domeniul viei si vinului, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate, iar intreprinderile si societatile vini-viticole au intrat si ele in patrimoniu privat.